Budapesta, vineri, 16 noiembrie 2018 (MTI) - Prim-ministrul Viktor Orbán a vorbit despre creşterea forţei regiunii central-europene în raport cu axa tradiţională germano-franceză, vineri, la Budapesta, la cea de-a XVII-a reuniune a Conferinţei Permanente Maghiare (Máért), desfăşurată cu uşile închise. Înregistrarea discursului premierului a fost publicată pe site-ul guvernului ungar.
Viktor Orbán a atras atenţia asupra faptului că volumul şi
valoarea comerţului germano-francez reprezintă doar 50% din volumul
schimbului comercial dintre ţările Grupului V4 şi Germania, ceea ce
este “un lucru fără precedent” deoarece, până nu de mult, UE a fost
clădită pe axa economică franco-germană.
Conform estimării premierului ungar, volumul comerţului pe axa
Europa Centrală-Germania este mai pronunţat decât pe axa economică
germano-franceză.
“Ne trăim viaţa în acel proces istoric când Europa Centrală se
va conecta, din punct de vedere al puterii şi al economiei la
puterea economică germană”, a precizat acesta.
El consideră important să se creeze un cadru cultural pentru
cooperarea central-europeană, pentru a putea acţiona ca un factor
economic şi politic comun.
Viktor Orbán a vorbit şi despre faptul că în următorii ani un
moment important în creşterea potenţialului geopolitic al Europei
Centrale va fi atunci când Muntenegru, Macedonia şi Serbia vor
putea adera la UE. El a numit reunificarea Balcanilor drept interes
al UE, al Europei Centrale şi al Ungariei.
Legat de aniversarea a 100 de ani de la sfârşitul Primului
Război Mondial, Viktor Orbán a precizat că a fost prelungit cu doi
ani anul comemorativ al Primului Război Mondial care, astfel, se va
derula până la aniversarea momentului Trianon.
Analizând programele de dezvoltare economică din afara
graniţelor, legat de Transilvania, el a subliniat că nu are sens să
fie anunţate programe economice într-o formă în care statul care
exercită puterea, să poată ataca cu urmări întreprinderile
subvenţionate. Din acest motiv, a solicitat, şi va face la fel şi
în viitor, ca partidele care reprezintă maghiarii din zona
respectivă să discute elementele indispensabile ale acordului cu
naţiunea majoritară pentru continuarea programelor de dezvoltare
economică oferite de Ungaria.
Acest lucru s-a realizat în România, am fost şi norocoşi, a
afirmat Viktor Orbán, care a precizat că s-au orientat după modelul
german. El a subliniat că astăzi se pot realiza programe de
dezvoltare economică, evident, nu fără obstacole deoarece aşa ceva
nu există, dar, în principiu, cu acordul naţiunii majoritare.
Aceste programe merg bine; potrivit calculelor fiecare forint
care este cheltuit pe programele de dezvoltare economică de peste
hotare, are ca rezultat o creştere de doi forinţi la PIB. În opinia
sa, situaţia este bună, dar nu prea ştiu cum să trateze
instabilitatea politică din România. Se bazează în totalitate pe
înţelepciunea UDMR şi a organizaţiilor politice maghiare aliate,
pentru a şti când şi ce acorduri merită încheiate.
Orbán a subliniat, de asemenea, că în Parlamentul European cu
ocazia “comediei UE” împotriva Ungariei, partidul preşedintelui
Senatului României a votat în favoarea Ungariei şi împotriva
propunerii – deşi deputaţii săi fac parte din grupul parlamentar al
liberalilor europeni. Este un fapt care trebuie luat în considerare
în timpul clădirii relaţiilor, a spus Orbán. Acesta a arătat că
atunci când, săptămâna aceasta, la Bruxelles a fost “urecheată”
România, deputaţii maghiari de la partidul de guvernare au votat cu
toţii în favoarea României, aşadar au întors gestul şi sprijinul
politic. “Un domn nu este ştrengar, acesta este principiul pe care
îl urmăreşte guvernul ungar”, a explicat şeful guvernului de la
Budapesta.
În altă ordine de idei, Orbán a mai afirmat că în ciude
divergenţelor de opinii, colaborarea dintre UDMR şi celelalte
partide maghiare avansează.
A mai afirmat că în Serbia se construieşte, de ani de zile, “o
poveste fără precedent”, încercându-se ridicarea relaţiilor
sârbo-maghiare la un nivel strategic. Şeful guvernului de la
Budapesta a felicitat gesturile pe care preşedintele Ungariei şi al
Serbiei le-au făcut în direcţia unei reconcilieri istorice. Acestea
au deschis o mulţime de uşi, prin care acum se circulă bine, a
arătat acesta, menţionând că autonomia culturală a fost, în esenţă,
realizată în Serbia. A adăugat, ar fi îmbucurător dacă legislaţia
sârbească ar deveni generală în întregul Bazin Carpatic.
În ceea ce priveşte Ucraina, Ungaria poate face un singur
lucru: să clarifice faptul că dacă există un drum al Ucrainei către
NATO şi Uniunea Europeană, acesta trece prin Ungaria, prin
Budapesta, a spus prim-ministrul ungar.