Wikipedia

Județul Alba

județ în România

Alba (în germană Kreis Weißenburg, în maghiară Fehér Megye) este un județ al României situat în Transilvania. A fost înființat în anul 1968 prin reorganizarea teritorială a regiunilor Cluj, Hunedoara, Brașov și Mureș-Autonomă Maghiară (din raioanele Alba Iulia, Sebeș, Câmpeni, Aiud și anumite părți a raioanelor Târnăveni și Mediaș). Cea mai mare parte a teritoriului județului de azi a făcut parte mai devreme din județele (interbelice) Alba și Sibiu, din comitatele (antebelice) Alba de Jos și Sibiu, respectiv din Scaunul Secuiesc al Arieșului și Scaunul Săsesc al Sebeșului. Din punct de vedere al culturii tradiționale, actualul județ este alcătuit din părți a mai multor zone etno-folclorice distincte: Țara Moților, Țara Mocanilor, Secuimea și Pământul crăiesc. Reședința județului este municipiul Alba Iulia cu 63.536 de locuitori. Județul are o suprafață de 6.242 km² și populație de 373.710 de locuitori. Se învecinează cu județele Cluj și Mureș la nord, Sibiu la est, Hunedoara la sud-vest, Vâlcea la sud și Arad și Bihor la nord-vest.

Alba
Weißenburg • Fehér
—  Județ  —

Drapel
Drapel		Stemă
Stemă
Map
Alba (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 46°08′00″N 23°32′00″E ({{PAGENAME}}) / 46.1333°N 23.5333°E
Țară România
RegiuneCentru
Atestare Modificați la Wikidata
ReședințăAlba Iulia
Componențămunicipii
orașe
Comune
Guvernare
 - președinte al Consiliului Județean Alba[*]​Ion Dumitrel[*]​  Modificați la Wikidata (PNL, 2020)
 - PrefectNicolae Albu (PNL)
Suprafață
 - Total6,242 km²
Populație (2011)
 - Total373,71 locuitori
 - Densitate52,4 loc./km²
Fus orarUTC+2
Cod poștal51000–51999
Prefix telefonic58
Indicativ autovehiculeAB
Locul după populație30
Prezență online
https://judetul-alba.ro/
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata
Harta României cu județul Alba indicat
Harta României cu județul Alba indicat
Harta României cu județul Alba indicat
Harta județului Alba
Harta județului Alba
Harta județului Alba
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Istorie modificare

Descoperirile arheologice din județul Alba datează din perioada neolitică, cunoscută sub numele de „Cultura Petrești”. Denumirea regiunii provine din cuvântul latin albus, -a, -um însemnând alb.

În timpul stăpânirii romane a fost întemeiată, datorită zăcămintelor miniere din regiunea Apuseni, o serie de așezări ca de exemplu Apulum (astăzi Alba Iulia), Ampelum (Zlatna), Apulon (Piatra Craivii) și colonii Aurelia Apulensis, Nova Apulensis, Alburnus Maior (Roșia Montană) și Brucla (Aiud).

După retragerea romanilor de pe teritoriul Daciei nordice, urmează o perioadă controversată de unii istorici. În cadrul statului maghiar întemeiat în 1000 de regele Ștefan I, apare „Principatul Transilvaniei” cu capitala la Alba Iulia (Gyulafehérvár, „Cetatea Albă (a lui) Gyula”. Capitala Alba Iulia a jucat în Evul Mediu un rol important în dezvoltarea economică, culturală și politică a regiunii.

Denumirea județului este legată de prima atestare la 1097,[1] când este menționat primul comite, care avea atribuții administrative și în afara cetății orașului Alba Iulia.

Pe teritoriul actual al județului s-au format de-a lungul timpului mai multe centre de cultură și învățământ. În secolul al XV-lea exista la Sebeș o mănăstire dominicană. Unul din studenții școlii aferente mănăstirii, Georgius de Septemcastris, a fost deportat în Turcia, unde a trăit între 1438-1458. A redactat lucrarea „Tractatus de moribus, condictionibus et nequicia Turcorum”, publicată la Roma în 1481 și difuzată ulterior în spațiul de limbă germană. La sfârșitul secolului al XVI-lea iezuiții au deschis un colegiu la Alba Iulia, nucleul învățământului superior din oraș. Principii protestanți Gabriel Bethlen și Mihai Apafi I au sprijinit de asemenea învățământul superior, deschizând un colegiu calvin la Alba Iulia, care ulterior și-a mutat sediul la Aiud (în prezent Colegiul Național Bethlen din Aiud).

Principele protestant Gheorghe Rákóczi I a inițiat traducerea și publicarea Noului Testament în limba română, demers sprijinit de mitropolitul Simion Ștefan și concretizat în Noul Testament de la Bălgrad (1648).

După stabilirea conducerii Bisericii Române Unite cu Roma la Blaj, acest oraș a devenit un centru spiritual al românilor transilvăneni. Episcopul Petru Pavel Aron a deschis în anul 1754 la Blaj prima școală elementară cu predare în limba română („școala de obște”). Tot el a pus bazele Liceului din Blaj, inițial cu predare în latină și germană.

Geografie modificare

Încadrare modificare

Județul, situat în partea centrală a României, cu o suprafață de 624.167 hectare (2,6% din suprafața României), are 416.000 locuitori. Se învecinează cu județul Cluj la nord, cu județul Bihor și județul Arad la vest, cu județul Hunedoara la sud-vest, cu județul Vâlcea la sud, iar cu județul Sibiu și județul Mureș în est.

Capitala județului, Alba Iulia, este situată pe malul drept al Mureșului (la 220-250 metri altitudine), la confluența cu râurile Ampoi și Sebeș, si are o populație de 69.000 de locuitori.

Munții Apuseni se află în vest și nord-vest, fiind caracterizați printr-o structură geologică complexă cu resurse de minereuri neferoase (cupru, plumb, zinc) și metale prețioase (aur, argint). Solul fertil al regiunii a determinat apariția, încă din trecutul îndepărtat, a așezărilor omenești. Valea Mureșului, cu afluenții săi, Arieș, Sebeș, Cugir și regiunile învecinate au constituit zone agricole favorabile creșterii animalelor, exploatării forestiere, îndeosebi agriculturii (cereale, legume și fructe) și viticulturii.

Poziționarea văii Mureșului cu afluenții săi a înlesnit construirea de drumuri rutiere și feroviare favorizând un trafic intens. Dacă în nord-vest și vest sunt Munții Apuseni, Munții Sebeșului se află în sudul județului, iar 25% din suprafața județului este ocupată de podișul Târnavelor cu podgorii renumite, precum și resurse de gaze naturale.

Relief modificare

Predomină regiunile înalte de podiș, deal și munte, în est cu Munții Metaliferi (M. Trascăului cu "Muntele Mare") în sud, Munții Șureanu, în nord-vest Munții Bihorului, Munții Parâng. Județul Alba este acoperit la est de Podișul Târnavelor și Podișul Secașelor, iar la vest de Munții Apuseni. Munții Șureanu, străbătuți de Valea Sebeșului limitează sudul județului, precum și o mică parte din Munții Cindrelului. Nordul si nord-vestul sunt străjuite de Muntele Mare și Munții Bihor.

În vest Valea Sebeșului, și o parte mică din Munții Cindrel.

Zona de podiș și deal este alcătuită din: Podișul Secașelor, Podișul Târnavelor[2], depresiunile montane Zlatna, Abrud, Câmpeni, și depresiunile joase de câmpie Alba Iulia, Turda, Orăștie. Culoarul Mureșului separă Munții Apuseni de Podișul Târnavelor (400–500 m altitudine).

Rețeaua hidrografică alcătuită din: cursul mijlociu al Mureșului care colectează pe malul drept: Arieșul, Aiud, Geoagiu, Valea Teiului, Galda, Cricăul, Ampoiul, Vintul etc. iar pe malul stâng: Târnava (Mare si Mică), Secașul, Sebeșul, Pianul, Cugirul etc. În zona Munților Apuseni mai important este râul Arieș cu afluenții Arieșul Mare și Mic.

Infrastructura modificare

Căi rutiere modificare

Prin județul Alba trec două importante drumuri naționale europene, respectiv E81 (DN 1), care face legătura între sudul României și nord vestul țării, și E68 (DN7), ce asigură tranzitul dintre sudul și vestul Transilvaniei. În viitorul apropiat se prevede construirea unei autostrăzi (parte din coridorul IV european), care să lege România cu Ungaria.

Tot prin județul Alba trec și două autostrăzi: A1, care intră în județ în zona localității Cunța și iese din județ în zona localității Șibot, și A10, care se intersectează cu A1 în zona municipiului Sebeș.

Căi feroviare modificare

Acest județ este traversat la sud de magistrala 200, care face legătura între municipiul Brașov și județul Arad. Pe sectorul cuprins între Coșlariu și Șibot această magistrală este parte din coridorul IV european. Județul Alba este traversat de Magistrala CFR 300 (București - Brașov - Blaj - Războieni - Cluj - Oradea), dar și de calea ferată Războieni - Târgu Mureș - Deda și Alba Iulia - Zlatna.

Populația modificare

 
Harta etnică a Județului Alba, bazată pe recensământul din 2011.

Conform Recensământului din 2021, populația județului era de 325.941 locuitori. Dintre locuitorii care și-au declarat apartenența etnica, 91,36% (268.753) sunt români, 3,91% (11.494) maghiari, 4,43% (13.041) romi, 0,18% (544) germani, 12% (329) alte etnii.Județul Alba - evoluția demografică

  Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Orașe principale sunt: Alba Iulia, Aiud, Sebeș și Blaj, urmate de orașe mai mici ca: Abrud, Baia de Arieș, Câmpeni, Cugir, Ocna Mureș, Teiuș și Zlatna, ponderea mai mare a populației fiind în regiunea urbană.

Populația după religie modificare

La recensământul din martie 2002 a fost înregistrată următoarea structură confesională la populației județului Alba: 86,2% ortodocși, 3,9% reformați, 3,6% greco-catolici, 1,9% penticostali. Pentru 4,4% din locuitori nu a putut fi stabilită apartenența confesională.

În municipiul Alba Iulia își are sediul Arhidieceza de Alba Iulia, cea mai veche episcopie catolică de pe teritoriul României. La Blaj își are sediul mitropolitul greco-catolic, care este întâistătătorul Bisericii Române Unite cu Roma (Greco-Catolică).

La Alba Iulia există de asemenea Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia.

În trecut zona municipiului Sebeș era dominată de evanghelici-luterani, de limbă germană, iar zona municipiului Aiud de reformați-calvini, de limbă maghiară.

Învățământul modificare

Lista școlilor românești din județul Alba apare în cartea „Învățământul primar în județul Alba”, scrisă în 1932, de revizorul Marian Sasu.[3] Administrația românească a funcționat în județ de la data de 1 ianuarie 1919, școlile primare fiind preluate trei luni mai târziu.[3] Înainte de acest moment, administrația austro-ungară a încercat să reducă pe cât posibil educația în limba română.[3] Primul liceu românesc din Transilvania, după unirea de la 1 decembrie 1918, a fost înființat la Alba Iulia, având inițial numele „Mihai Viteazul”, fiind redenumit în 1960 în „Liceul Horea, Cloșca și Crișan”.[4]

Turism modificare

Județul este bogat în atracții turistice naturale, având în granițe o parte din Parcul Natural Apuseni, cât și arhitecturale, precum Cetatea Alba Carolina din Alba Iulia. Printre atracțile etno-culturale se numără portul popular al Buciumanilor, dansul popular "Țarina de la Abrud" sau Târgul de fete de la Găina.

Județul Alba este al patrulea de pe traseul turistic Via Transilvanica, care începe în Județul Mehedinți, străbate Munții Carpați și Podișul Transilvaniei, și se încheie la Mânăstirea Putna din Județul Suceava.

 
Cetatea Alba Carolina

Monumente modificare

 
Peștera Scărișoara

Situri naturale modificare

Politica modificare

Județul Alba este administrat de un consiliu județean format din 32 consilieri. În urma alegerilor locale din 2020, consiliul este prezidat de Ion Dumitrel[*]​ de la PNL, iar componența politică a Consiliului este următoarea:[5]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal19                   
Partidul Social Democrat6                   
Uniunea Salvați România4                   
Partidul Mișcarea Populară3                   

Diviziuni administrative modificare

Articol principal: Listă de localități din județul Alba.

Județul este format din 78 unități administrativ-teritoriale: 4 municipii, 7 orașe și 67 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Alba.

StemăNumeTip de localitatePopulațieImagine

Municipii și orașe

 Aiudmunicipiu22.876 
 Alba Iuliamunicipiu reședință de județ63.536 
 Blajmunicipiu20.630 
 Sebeșmunicipiu27.019 
 Abrudoraș5.072 
Baia de Arieșoraș4.074 
 Cugiroraș21.376 
 Câmpenioraș7.221 
 Ocna Mureșoraș13.036 
 Teiușoraș6.695 
 Zlatnaoraș7.490 

Comune

Albaccomună2.089 
Almașu Marecomună1.289 
Arieșenicomună1.765 
 Avram Iancucomună1.636 
Berghincomună1.893 
 Bistracomună4.540 
Blandianacomună923 
 Bucerdea Grânoasăcomună2.235 
Buciumcomună1.454 
 Cenadecomună943 
Cergăucomună1.490 
Ceru-Băcăințicomună269
Cetatea de Baltăcomună2.930 
 Ciugudcomună3.048 
 Ciuruleasacomună1.197
 Cricăucomună1.912 
Crăciunelu de Joscomună1.954 
Cutcomună1.075 
Câlniccomună1.681 
Daia Românăcomună2.773 
 Doștatcomună956 
 Fărăucomună1.569 
 Galda de Joscomună4.516 
Gârbovacomună2.050 
Gârda de Suscomună1.714 
Hopârtacomună1.152 
 Horeacomună2.143 
 Ighiucomună6.283 
 Jidveicomună4.617 
Livezilecomună1.192 
Lopadea Nouăcomună2.759 
 Lunca Mureșuluicomună2.404 
 Lupșacomună3.052 
Meteșcomună2.860 
Mihalțcomună3.051 
Mirăslăucomună1.985 
Mogoșcomună731 
Noșlaccomună1.661 
 Ocolișcomună616 
Ohabacomună757
Pianucomună3.082 
Poiana Vaduluicomună1.139
 Ponorcomună540 
Poșagacomună1.048 
Rimeteacomună1.126 
Roșia Montanăcomună2.656 
Roșia de Secașcomună1.542 
Râmețcomună574 
Rădeșticomună1.200 
Scărișoaracomună1.661 
Sohodolcomună1.729
 Stremțcomună2.418 
Sâncelcomună2.411 
 Sântimbrucomună2.723 
Sălciuacomună1.428 
Sălișteacomună2.197 
Săscioricomună5.757 
Unireacomună4.796 
Vadu Moțilorcomună1.348 
Valea Lungăcomună2.907 
Vidracomună1.691 
Vințu de Joscomună4.801 
Întregaldecomună577 
Șibotcomună2.236 
 Șonacomună4.067 
Șpringcomună2.420 
 Șugagcomună2.726 

Note modificare

  1. ^ Istoria numelor județelor din România
  2. ^ Grecu Florina, Mărculeț I., Mărculeț Cătălina, Dobre R., Podișul Transilvaniei de sud și unitățile limitrofe. Repere geografice, Edit. Universității din București, 2008
  3. ^ a b c Școlile românești din Alba în 1919, după o jumătate de secol de dualism austro-ungar, 13 august 2013, Dorin Timonea, Adevărul, accesat la 1 aprilie 2016
  4. ^ FOTO Cum a apărut primul liceu românesc din Transilvania, după Marea Unire, la Alba Iulia, 29 decembrie 2013, Dorin Timonea, Adevărul, accesat la 1 aprilie 2016
  5. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 

Bibliografie modificare

  • „Județul Alba. Istorie, cultură, civilizație“, 2013
  • Mărculeț I., Culoarul Mureșului între Arieș și Strei. Studiu geomorfologic, Editura Samuel, Mediaș, 2013

Lectură suplimentară modificare

  • Repertoriul arheologic al Județului Alba, Vasile Moga, Horia Ciugudean, Muzeul Național al Unirii, 1995
  • Ghidul personalităților din județul Alba, Alba Iulia, Editura ALTIP, 2003

Legături externe modificare

 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Alba

Istorie

Etnografie

Turism

Vezi și modificare

  Portal România


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Județul_Alba&oldid=15842837