Pe baza analizelor economice și monetare periodice, în ședința din data de 8 februarie 2007, Consiliul Guvernatorilor a hotărât ca ratele dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Informațiile care au devenit disponibile după ultima ședință a Consiliului Guvernatorilor din data de 11 ianuarie 2007 susțin raționamentul care a stat la baza deciziilor anterioare de majorare a ratelor dobânzilor și confirmă faptul că o atitudine vigilentă este esențială pentru evitarea materializării riscurilor la adresa stabilității prețurilor pe termen mediu. Această conduită va permite ca anticipațiile inflaționiste pe termen mediu și lung din zona euro să rămână puternic ancorate la niveluri compatibile cu stabilitatea prețurilor. După cum s-a menționat și cu alte ocazii, această ancorare constituie premisa pentru ca politica monetară să contribuie permanent la sprijinirea unei creșteri economice sustenabile și la crearea de locuri de muncă în zona euro. Politica monetară a BCE continuă să fie acomodativă, având în vedere menținerea la un nivel scăzut a ratelor dobânzilor de referință ale BCE, creșterea puternică a creditului și a agregatelor monetare, precum și volumul semnificativ al lichidității, reflectat de toți indicatorii prin care aceasta este măsurată. Așadar, privind în perspectivă, se justifică adoptarea unor măsuri ferme și prompte în vederea asigurării stabilității prețurilor pe termen mediu.
În ceea ce privește analiza economică, cele mai recente rezultate ale sondajelor și evoluții ale indicatorilor sugerează continuarea expansiunii economice susținute și generalizate în anul 2007. Deși nu poate fi ignorată o anumită volatilitate a ratelor trimestriale de creștere a PIB real, perspectivele pe termen mediu privind activitatea economică rămân favorabile. Există în continuare premisele unei creșteri economice solide în zona euro, într-un ritm apropiat de potențial. Expansiunea economică globală, care a devenit mai echilibrată la nivel regional, rămâne puternică, sprijinind în continuare exporturile zonei euro. Pentru cererea internă din zona euro se anticipează persistența ritmului alert de creștere. Se estimează că investițiile vor rămâne dinamice, stimulate de perioada prelungită de condiții de finanțare deosebit de favorabile, de restructurarea bilanțurilor companiilor, de amploarea profiturilor acumulate și a celor prezente, precum și de îmbunătățirea eficienței economice. De asemenea, consumul va continua să se consolideze, în concordanță cu majorarea venitului real disponibil, pe fondul îmbunătățirii constante a condițiilor pe piața forței de muncă, în special al creșterii gradului de ocupare a forței de muncă.
Riscurile la adresa perspectivei favorabile privind creșterea economică sunt relativ echilibrate pe termen scurt. Pe termen mai îndelungat, se preconizează diminuarea acestor riscuri. Principalele riscuri se referă la temerile privind accentuarea presiunilor protecționiste, la posibilitatea unei noi scumpiri a petrolului și la preocupările legate de eventuale evoluții nesustenabile cauzate de dezechilibre la nivel mondial.
În ceea ce privește evoluția prețurilor, trebuie subliniată importanța unei abordări pe termen mediu și analizată posibila volatilitate a ratelor inflației pe parcursul anului 2007. În acest sens, ar fi utilă examinarea mai amănunțită a volatilității potențiale a inflației. Pe termen foarte scurt, se pare că modificările nivelului TVA într-una dintre țările mari ale zonei euro nu s-au reflectat pe deplin în prețurile înregistrate în luna ianuarie. Ulterior, trebuie menționat că, având în vedere prețurile actuale ale petrolului și ale contractelor futures asociate acestora, precum și evoluțiile anterioare ale prețului petrolului, efecte de bază favorabile și semnificative pot conduce treptat la înregistrarea unor rate ale inflației mai scăzute în lunile de primăvară și vară. Totuși, aceste efecte vor fi temporare. În a doua parte a anului 2007 se anticipează că ratele inflației se vor situa din nou pe o pantă ascendentă, ca urmare a manifestării unor efecte de bază nefavorabile.
Perspectivele privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu și lung sunt în continuare supuse unor riscuri în sensul creșterii, generate de propagarea peste așteptări la nivelul prețurilor de consum a majorărilor anterioare ale prețului petrolului, de creșterea suplimentară a prețurilor administrate și a impozitelor indirecte peste nivelurile anunțate până în acest moment. De asemenea, trebuie avute în vedere și noi scumpiri ale petrolului. Mai important este faptul că, în cazul unor majorări salariale peste previziunile actuale, apar riscuri substanțiale la adresa stabilității prețurilor, pe fondul dinamicii alerte a PIB real înregistrate pe parcursul ultimelor trimestre, al faptului că rezultatele sondajelor privind gradul de utilizare a capacităților de producție se apropie de nivelurile record atinse în anul 2000, precum și al continuării evoluțiilor pozitive pe piața forței de muncă. Prin urmare, este imperios necesar ca partenerii sociali să manifeste în continuare un comportament responsabil. În acest context, acordurile salariale trebuie să țină seama de evoluția productivității, fără a ignora totuși nivelul încă ridicat al șomajului și competitivitatea prețurilor. De asemenea, Consiliul Guvernatorilor va monitoriza cu mare atenție viitoarele negocieri salariale din țările zonei euro.
Analiza monetară confirmă prevalența riscurilor în sensul creșterii la adresa stabilității prețurilor pe termen mediu și lung. Dinamica anuală a M3 a continuat să se accelereze, atingând 9,7% în luna decembrie, cel mai înalt ritm de creștere de la introducerea euro. Desigur, nivelurile lunare pot fi volatile, iar evoluțiile pe termen scurt nu trebuie supraestimate. Cu toate acestea, majorarea continuă și puternică a creditului și a agregatelor monetare confirmă opinia conform căreia se menține ritmul alert de creștere a masei monetare în zona euro, neexistând încă indicii în sensul stopării sau chiar al inversării trendului constant ascendent înregistrat de la mijlocul anului 2004.
Expansiunea robustă a masei monetare și a creditului reflectă menținerea orientării acomodative a politicii monetare și consolidarea activității economice în zona euro. În luna decembrie, ritmul anual de creștere a creditelor acordate sectorului privat s-a menținut ridicat, atingând nivelul de 10,7%, deși a consemnat o ușoară atenuare față de luna anterioară. Avansul puternic înregistrat de volumul creditelor acordate sectorului privat reflectă continuarea tendinței ascendente a dinamicii împrumuturilor acordate societăților nefinanciare, care s-a manifestat încă de la mijlocul anului 2004. În contextul majorării ratelor ipotecare în zona euro și al decelerării dinamicii pieței rezidențiale în unele regiuni, creșterea împrumuturilor acordate populației a manifestat în ultimele luni o tendință de moderare, continuând însă să înregistreze ritmuri foarte înalte.
Pe termen mediu și lung, în ceea ce privește evaluarea tendințelor la nivelul dinamicii creditului și a agregatelor monetare, cele mai recente evoluții confirmă menținerea trendului ascendent al ritmului expansiunii monetare. După câțiva ani de creștere monetară puternică, lichiditatea în zona euro consemnează un volum ridicat, reflectat de toți indicatorii prin care aceasta este măsurată. Persistența ritmului alert al expansiunii monetare și a creditului în contextul nivelului ridicat al lichidității semnalează existența unor riscuri în creștere privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu și lung. În consecință, evoluțiile monetare necesită în continuare o monitorizare foarte atentă, mai ales în condițiile creșterii robuste a activității economice și ale menținerii dinamicii puternice a pieței imobiliare în multe țări din zona euro.
În concluzie, este deosebit de important ca în evaluarea tendințelor prețurilor să se analizeze volatilitatea pe termen scurt. Pe baza evaluării curente a Consiliului Guvernatorilor, se estimează că, după o posibilă scădere pe parcursul lunilor de primăvară și vară, ratele inflației vor înregistra o nouă majorare spre sfârșitul anului. Pe termen mediu, se mențin riscurile în sensul creșterii la adresa stabilității prețurilor, legate în special de o evoluție mai dinamică a salariilor decât cea anticipată în prezent. Dat fiind ritmul foarte ridicat al expansiunii monetare și a creditului, pe fondul existenței unui volum de lichiditate deja semnificativ, coroborarea rezultatelor analizei economice cu cele ale analizei monetare susține ipoteza conform căreia, pe termen mediu și lung, predomină riscurile în sensul creșterii la adresa stabilității prețurilor. Prin urmare, Consiliul Guvernatorilor va recurge la o monitorizare foarte atentă pentru evitarea materializării pe termen mediu a riscurilor menționate. Aceasta va permite ca anticipațiile inflaționiste pe termen mediu și lung din zona euro să rămână puternic ancorate la niveluri compatibile cu stabilitatea prețurilor. Așadar, privind în perspectivă, se justifică adoptarea unor măsuri ferme și prompte în vederea asigurării stabilității prețurilor pe termen mediu.
În privința politicii fiscale, primele indicii confirmă faptul că evoluțiile fiscale din zona euro au fost relativ favorabile în anul 2006, datorită creșterii semnificative a producției și a veniturilor excepționale. În acest moment, este importantă menținerea ritmului de îmbunătățire a finanțelor publice, precum și accelerarea ritmului de consolidare fiscală în anii 2007 și 2008, astfel încât toate țările din zona euro să realizeze obiectivele pe termen mediu în ceea ce privește asigurarea unei poziții fiscale solide în cel mai scurt timp. Rezultatele bugetare peste așteptări înregistrate în anul 2006 și posibila realizare a unor venituri excepționale și în acest an trebuie să conducă la accelerarea consolidării fiscale. Experiența anterioară a demonstrat că trebuie evitată categoric tentația de relaxare a constrângerilor privind cheltuielile, de întârziere a reformelor necesare sau de promovare a unor politici prociclice într-o perioadă de relansare economică. Măsurile de consolidare fiscală au cele mai mari șanse de reușită atunci când se bazează pe o strategie de reformă credibilă și cuprinzătoare, care pune accentul mai degrabă pe reducerea cheltuielilor decât pe creșterea veniturilor.
Consiliul Guvernatorilor a subliniat faptul că progresele înregistrate în domeniul reformelor structurale și creșterile moderate ale cheltuielilor cu forța de muncă în unele țări au constituit factorii principali care au determinat majorarea gradului de ocupare a forței de muncă și reducerea șomajului în ultimii ani. Într-adevăr, deși a continuat să se mențină ridicată (7,5% în luna decembrie 2006), rata standardizată a șomajului a coborât la cel mai redus nivel din anul 1993 (când a început înregistrarea seriilor de date), fiind în scădere cu 1,4 puncte procentuale față de luna iunie 2004, când a atins nivelul maxim. Pentru maximizarea efectelor benefice ce decurg din statutul de membru al Uniunii Economice și Monetare și al Pieței Unice, reformele structurale trebuie să consolideze capacitatea de ajustare a zonei euro. Aceasta presupune o diferențiere salarială suficientă, mai ales cu scopul de a îmbunătăți oportunitățile de angajare pentru muncitorii cu calificare inferioară și în zonele cu șomaj ridicat. De asemenea, aceasta trebuie să ia în considerare un grad mai mare de flexibilitate a pieței bunurilor și a pieței forței de muncă, ceea ce ar crea noi oportunități de investiții și inovații. Totodată, aceasta necesită eliminarea impedimentelor legate de mobilitatea forței de muncă - între locuri de muncă, între regiuni și între state. Odată cu aderarea Sloveniei la zona euro, forța de muncă a acesteia trebuie să aibă acces deplin pe piețele forței de muncă din toate țările zonei euro. În general, reformele structurale și consolidarea fiscală trebuie să sprijine evoluțiile sustenabile prin reducerea poverii asupra generațiilor mai tinere și a celor viitoare. Prin urmare, se mențin o serie de provocări semnificative, care diferă de la un stat la altul și care necesită adoptarea imediată a unor măsuri ferme.
Această ediție a Buletinului lunar cuprinde trei articole. Primul articol prezintă provocările la adresa sustenabilității fiscale în zona euro. Cel de-al doilea articol este consacrat analizării progreselor înregistrate în elaborarea măsurilor din cadrul UE cu privire la gestionarea crizelor financiare. Cel de-al treilea articol se referă la remiterile din străinătate ale muncitorilor către regiunile învecinate cu UE din sudul, sud-estul și estul Europei.