Pe baza analizelor economice și monetare periodice, în ședința din data de 10 mai 2007, Consiliul guvernatorilor a hotărât ca ratele dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Informațiile care au devenit disponibile după ședința Consiliului guvernatorilor din data de 12 aprilie susțin în continuare raționamentul care a stat la baza deciziei anterioare de majorare a ratelor dobânzilor, adoptată în cadrul ședinței din data de 8 martie. O atitudine vigilentă este esențială pentru evitarea materializării riscurilor la adresa stabilității prețurilor pe termen mediu. Aceasta va asigura și în viitor ancorarea puternică a anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu și lung din zona euro la niveluri compatibile cu stabilitatea prețurilor. Această ancorare constituie premisa pentru ca politica monetară să contribuie permanent la sprijinirea unei creșteri economice sustenabile și la crearea de locuri de muncă în zona euro. Având în vedere contextul economic favorabil, politica monetară a BCE continuă să fie acomodativă, date fiind nivelurile moderate ale ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE, expansiunea puternică a creditului și a agregatelor monetare, precum și volumul semnificativ al lichidității în zona euro, reflectat de toți indicatorii prin care aceasta este măsurată. Privind în perspectivă, adoptarea unor măsuri ferme și prompte în vederea asigurării stabilității prețurilor pe termen mediu este așadar justificată.
În ceea ce privește analiza economică, cele mai recente rezultate ale sondajelor și evoluții ale indicatorilor confirmă continuarea expansiunii economice susținute și generalizate în trimestrul I 2007. Perspectivele pe termen mediu în ceea ce privește creșterea economică a zonei euro se mențin favorabile, existând premise pentru continuarea expansiunii într-un ritm susținut. Creșterea economică globală a devenit mai echilibrată la nivel regional, rămânând puternică, în pofida consemnării unui ritm mai moderat în ultimele trimestre. Prin urmare, condițiile pe piețele internaționale sunt favorabile exporturilor zonei euro. De asemenea, se anticipează că cererea internă din zona euro își va menține ritmul alert de creștere. Se estimează că investițiile vor rămâne dinamice, stimulate de menținerea pe o perioadă îndelungată a- condițiilor de finanțare favorabile, de restructurarea bilanțurilor companiilor, de nivelul ridicat al profiturilor, precum și de sporirea eficienței economice. Totodată, consumul va continua să se consolideze în perioada următoare, în concordanță cu evoluțiile înregistrate la nivelul venitului real disponibil, susținute într-o măsură tot mai mare de creșterea gradului de ocupare și de îmbunătățirea condițiilor pe piața forței de muncă.
Riscurile la adresa perspectivei favorabile privind creșterea economică sunt relativ echilibrate pe termen scurt. Pe termen mediu și lung, persistă riscurile în sensul decelerării, generate mai ales de factori externi. Aceștia vizează temerile privind accentuarea presiunilor protecționiste, posibilitatea unor noi scumpiri ale petrolului și preocupările legate de eventuale corecții abrupte cauzate de dezechilibre la nivel mondial.
În ceea ce privește evoluția prețurilor, estimarea preliminară a Eurostat indică o rată anuală a inflației IAPC de 1,8% în luna aprilie 2007, față de 1,9% în luna anterioară. Privind în perspectivă, în ipoteza că nu vor avea loc noi scumpiri ale petrolului, volatilitatea consemnată anul trecut la nivelul prețurilor energiei va determina efecte de bază semnificative, cu impact asupra profilului ratelor anuale ale inflației. Ținând seama de prețurile actuale și de cotațiile futures ale petrolului, este posibil ca ratele anuale ale inflației să scadă ușor în lunile următoare, pentru ca, spre sfârșitul anului, să urce din nou la valori apropiate de 2%.
În cadrul orizontului pe termen mediu relevant pentru politica monetară, perspectivele privind evoluția prețurilor sunt în continuare supuse unor riscuri în sensul creșterii. Acestea sunt generate de creșterea gradului de utilizare a capacităților de producție în economiile din zona euro, de posibilitatea înregistrării unor noi scumpiri ale petrolului, dar și a unor majorări suplimentare ale prețurilor administrate și ale impozitelor indirecte mai mari decât cele anunțate și stabilite până în acest moment. Trebuie evidențiat faptul că, în cazul unor majorări salariale peste previziunile actuale, pot apărea riscuri semnificative în sensul creșterii la adresa stabilității prețurilor, mai ales în contextul evoluțiilor favorabile observate pe piața forței de muncă în ultimele trimestre. Consiliul guvernatorilor monitorizează cu deosebită atenție derularea negocierilor salariale în țările din zona euro. Prin urmare, este imperios necesar ca partenerii sociali să manifeste în continuare un comportament responsabil pentru a evita creșteri salariale ce ar conduce la presiuni inflaționiste și ar afecta puterea de cumpărare a cetățenilor din zona euro. În aceste condiții, este, de asemenea, important ca acordurile salariale să fie suficient diferențiate și să țină seama de competitivitatea prețurilor, de nivelul încă ridicat al șomajului în multe dintre economiile europene și de evoluțiile sectoriale ale productivității.
Analiza monetară confirmă prevalența riscurilor în sensul creșterii la adresa stabilității prețurilor pe termen mediu și lung. Ritmul expansiunii masei monetare se menține ridicat, în contextul unui volum deja semnificativ al lichidității. Continuarea expansiunii monetare este reflectată de creșterea tot mai rapidă a M3, care a atins în luna martie o rată anuală de 10,9%, precum și de menținerea nivelurilor înalte ale dinamicii creditului. Expansiunea masei monetare și a creditului se datorează parțial nivelului moderat al ratelor dobânzilor și creșterii economice robuste. Evoluțiile pe termen scurt ale masei monetare și ale creditului pot fi influențate, printre altele, de profilul curbei randamentelor și de factori externi, manifestând un anumit grad de volatilitate. Dincolo de aceste aspecte temporare, există totuși unele indicii cu privire la influența exercitată de ratele mai ridicate ale dobânzilor pe termen scurt asupra dinamicii monetare, deși acestea nu au atenuat încă în mod semnificativ robustețea de ansamblu a dinamicii respective. De exemplu, în ultimele trimestre, majorările ratelor dobânzilor pe termen scurt au determinat încetinirea ritmului de creștere a agregatului monetar în sens restrâns, M1, deși dinamica sa anuală este încă puternică. În mod similar, ritmul anual de creștere a creditelor acordate sectorului privat a prezentat unele semne de stabilizare în a doua jumătate a anului 2006, deși s-a menținut la niveluri de peste 10%.
Ținând seama atât de factorii pe termen scurt, cât și de trendul expansiunii persistente și robuste a masei monetare și a creditului, există semnale clare cu privire la riscurile în sensul creșterii la adresa stabilității prețurilor pe termen mediu și lung. De fapt, după câțiva ani de creștere monetară puternică, nivelul lichidității în zona euro este ridicat, fapt reflectat de toți indicatorii prin care aceasta este măsurată. În acest context, evoluțiile monetare continuă să necesite o monitorizare foarte atentă, în special în condițiile dezvoltării robuste a activității economice și ale dinamicii puternice a pieței imobiliare.
În concluzie, este deosebit de important ca analiza tendinței prețurilor să excludă volatilitatea pe termen scurt a ratelor inflației. Orizontul de timp relevant pentru politica monetară este cel mediu. Riscurile în sensul creșterii asociate perspectivelor pe termen mediu privind stabilitatea prețurilor se mențin și se referă în special la majorări salariale peste previziunile actuale, în contextul unei creșteri puternice a populației ocupate și al intensificării activității economice. Dat fiind ritmul alert al expansiunii monetare și a creditului, pe fondul existenței unui volum de lichiditate deja semnificativ, coroborarea rezultatelor analizei economice cu cele ale analizei monetare susține ipoteza conform căreia, pe termen mediu și lung, predomină riscurile în sensul creșterii la adresa stabilității prețurilor. Prin urmare, Consiliul guvernatorilor va recurge în continuare la o monitorizare foarte atentă pentru evitarea materializării pe termen mediu a riscurilor menționate. Aceasta va permite și în viitor ancorarea puternică a anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu și lung din zona euro la niveluri compatibile cu stabilitatea prețurilor. Așadar, privind în perspectivă, este în continuare justificată adoptarea unor măsuri ferme și prompte în vederea asigurării stabilității prețurilor pe termen mediu.
Cu privire la politicile fiscale, Consiliul guvernatorilor apreciază în mod deosebit recentul angajament asumat de miniștrii de finanțe din zona euro, cu ocazia reuniunii Eurogroup desfășurate la Berlin la data de 20 aprilie 2007, de a valorifica la maximum creșterea economică actuală și veniturile din impozitare peste previziunile actuale, în vederea promovării unor politici fiscale solide și a evitării politicilor prociclice conform prevederilor Pactului de creștere și stabilitate. În opinia Consiliului guvernatorilor, aceasta necesită aplicarea riguroasă a bugetelor pe anul 2007, evitarea depășirii nivelurilor stabilite ale cheltuielilor și alocarea integrală a veniturilor suplimentare neprevăzute pentru reducerea deficitului și a datoriei publice. Pentru anul 2008, țările care înregistrează încă dezechilibre fiscale trebuie să adopte ținte bugetare mai ambițioase decât cele planificate. În consecință, toate țările din zona euro trebuie să își atingă obiectivul pe termen mediu cu privire la situațiile bugetare solide cât mai curând, cel târziu până în anul 2010. În plus, toate țările trebuie să evite politicile fiscale care alimentează dezechilibrele macroeconomice, ceea ce va permite țărilor din zona euro să fie pregătite pentru condiții economice mai puțin favorabile.
Așa cum s-a evidențiat în repetate rânduri, Consiliul guvernatorilor susține pe deplin reformele structurale care accentuează competiția, măresc productivitatea și stimulează flexibilitatea economică, promovând astfel potențialul de creștere a PIB real și de ocupare a forței de muncă. De asemenea, creșterea productivității permite acordarea de majorări salariale reale fără a influența negativ gradul de ocupare a forței de muncă, susținând prin urmare majorarea veniturilor forței de muncă din zona euro. În ultimii ani, creșterile salariale medii pe ansamblul zonei euro au fost mai degrabă moderate, contribuind în mod substanțial la crearea de locuri de muncă și la scăderea ratei șomajului. Este esențial ca această tendință favorabilă înregistrată pe piețele forței de muncă să continue, contribuind astfel la o creștere durabilă și puternică. În această privință, este necesară o diferențiere salarială suficientă pentru îmbunătățirea oportunităților de angajare pentru muncitorii cu o calificare inferioară și în zonele și sectoarele cu șomaj ridicat. În plus, înlăturarea obstacolelor din calea mobilității forței de muncă va contribui la reechilibrarea piețelor naționale ale forței de muncă și la consolidarea flexibilității de ajustare a economiilor din zona euro la șocurile economice. Zona euro ar putea avea beneficii substanțiale din aceste politici în ceea ce privește dinamismul economic, crearea unui număr mai mare de locuri de muncă, scăderea ratei șomajului și sporirea veniturilor pe locuitor.
Această ediție a Buletinului lunar cuprinde patru articole. În primul articol este prezentată evoluția inflației măsurate și a celei percepute din zona euro. Al doilea articol analizează intensitatea concurenței în sectorul serviciilor din zona euro și efectele acesteia asupra productivității muncii și a evoluției prețurilor. Al treilea articol trece în revistă principalele elemente de susținere a creșterii economice a statelor membre UE din Europa centrală și de est. Al patrulea articol descrie cadrul teoretic și informațiile disponibile în ceea ce privește răscumpărarea de acțiuni de către companiile din zona euro.