| 2 ianuarie | *Se constituie Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici, preşedinte Constantin Ticu Dumitrescu. |
|---|---|
| 3 ianuarie | *În Monitorul Oficial apare decretul referitor la înfiinţarea şi înregistrarea oficială a partidelor politice. La judecătorie, partidele politice trebuia să prezinte: statutul, programul, sediul, mijloacele financiare şi o listă cu cel puţin 251 membri. *Frontul Salvării Naţionale (FSN) aduce la cunoştinţa opiniei publice că nu este şi nu va fi un partid politic. |
| 4 ianuarie | *Monitorul Oficial publică amnistierea infracţiunilor politice privative de libertate şi graţierea unor pedepse de până la 3 ani. *Îşi încetează apariţia revista Săptămâna culturală a Capitalei condusă de Eugen Barbu. |
| 5 ianuarie | *Se reorganizează Academia Română, preşedinte Mihai Drăgănescu. |
| 6 ianuarie | *Se amnistiază infracţiunile politice săvârşite după 30 decembrie 1947. |
| 7 ianuarie | *Este abolită pedeapsa cu moartea. * Marian Munteanu prezintă programul de acţiune al Ligii Studenţilor. |
| 8 ianuarie | *Tribunalul Municipal Bucureşti autorizează funcţionarea Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (PNŢ-CD), condus de Corneliu Coposu. *Este liberalizat regimul paşapoartelor şi călătoriile în străinătate. *Este înfiinţată agenţia de ştiri Rompres. |
| 12 ianuarie | *Zi de doliu naţional. Cu ocazia unui mitig comemorativ, manifestanţii cer guvernului organizarea de alegeri libere sub egida ONU, scoaterea PCR în afara legii, judecarea în procese publice a colaboratorilor lui Nicolae Ceauşescu, declararea opţiunii politice a membrilor Consiliului FSN. Sub presiunea străzii, conducerea provizorie este obligată să semneze trei decrete: 1. declararea în afara legii a PCR; 2. organizarea de 28 ianuarie a unui referendum privind reintroducerea în Codul Penal a pedepsei cu moartea; 3. instituirea unei Comisii naţionale pentru rezolvarea sesizărilor şi doleanţelor tuturor cetăţenilor. Se reînfiinţează Partidul Social Democrat Român condus de Sergiu Cunescu. |
| 15 ianuarie | *Se reînfiinţează Partidul Naţional Liberal condus de un comitet format din Radu Câmpeanu, I.V. Săndulescu şi Dan Amedeo Lăzărescu. |
| 17 ianuarie | *Consiliul FSN decide anularea decretului privind organizarea referendumului din 28 ianuarie în problema pedepsei cu moartea şi anularea decretului privind scoaterea PCR în afara legii. Doina Cornea declară în România Liberă că PCR trebuie să existe dacă îndeplineşte condiţiile legii, ca în orice democraţie pluralistă. O poziţie similară are Alexandru Paelolgu care se pronunţă pentru „încetarea vânătorii de vrăjitoare”. |
| 18 ianuarie | *Prin decret CFSN patrimoniul PCR trece în proprietatea statului. Patriarhul Teoctist îşi anunţă retragerea la pensie din motive de sănătate. |
| 19 ianuarie | *Se constituie Societatea Timişoara care anunţă că „promovează şi susţine o reală democraţie”. |
| 23 ianuarie | *CFSN decide participarea FSN la alegeri, programate pentru 20 mai 1990. Doina Cornea părăseşte CFSN. |
| 24 ianuarie | *Se aprobă noul imn al României, „Deşteaptă-te române!”. *PNŢ-CD şi PNL şi PSD cer formarea unui guvern provizoriu alcătuit şi din reprezentanţi ai fostelor partide politice, foşti disidenţi, reprezentanţi ai tineretului. |
| 27 ianuarie | *Începe procesul colaboratorilor lui Nicolae Ceauşescu: Tudor Postelnicu, Emil Bobu, Ion Dincă, Manea Mănescu, acuzaţi de genocid, proces transmis de postul de televiziune. |
| 28 ianuarie | *Se înfiinţează UDMR. *La Bucureşti se desfăşoară un miting organizat de PNŢ-CD, PNL, PSD pentru a protesta faţă de hotărârea FSN de a candida la alegeri ca partid politic. Se cere autodizolvarea FSN. Paralel are loc o demonstraţie a simpatizanţilor FSN, printre care se numără şi muncitori de la IMGB, ICTB, IMMR, IIRUC şi mineri din Valea Jiului. Este atacat sediul Guvernului şi se cere demisia acestuia. În seara zilei de 28 au loc negocieri între reprezentanţii FSN şi cei ai partidelor politice, făcându-şi loc ideea necesităţii înlocuirii CFSN cu un alt organism la care să participe şi partidele politice legal constituite. |
| 29 ianuarie | *Simpatizanţii FSN organizează o nouă contra-manifestaţie la care participă şi cei 5000 de mineri din *Valea Jiului, sediile partidelor politice de opoziţie şi ale ziarelor care criticau guvernul sunt devastate. |
| 30 ianuarie | *Ana Blandiana se retrage din CFSN. |
| 1 februarie | *Prin negocierile între partidele politice şi FSN se anunţă constituirea iminentă a unui Comitet Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) |
| 2 februarie | *Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti anunţă sentinţa în procesul colaboratorilor lui Nicolae Ceauşescu: detenţie pe viaţă, confiscarea totală a averilor, 2500 lei chletuieli de judecată. |
| 3 februarie | *Ultima şedinţă a CFSN, înlocuit cu CPUN. |
| 6 februarie | *FSN se înscrie ca partid politic la Tribunalul Municipal Bucureşti, preşedinte Ion Iliescu. |
| 9 februarie | *Se constituie CPUN organ legislativ şi al puterii de stat cu misiunea de a conduce ţara până la alegerile din 20 mai. *La cerere este eliberat Aurel Dragoş Munteanu din funcţia de preşedinte al TVR, înlocuit cu Răzvan Theodorescu. |
| 12 februarie | *Comitetul de Acţiune pentru Democratizarea Armatei (CADA), constituit la începutul lunii, dă publicătăţii un apel în 13 puncte în care dezbate rolul şi funcţiile armatei în statul de drept. Se mai cer aflarea adevărului privind implicarea armatei în revoluţia din decembrie, demiterea ministrului NIcolae Militaru şi numirea unui ministru civil. |
| 13 februarie | *Este ales Biroul Executiv al CPUN: Ion Iliescu preşedinte, Ion Caramitru, Cazimir Ionescu, Kiraly Karoly, Radu Câmpeanu, Ioan Mânzatu vicepreşedinţi, Dan Marţian secretar şi 14 membri simpli. |
| 16 februarie | *Nicolae Militaru este eliberat din funcţia de ministru al Apărării Naţionale, înlocuit cu Victor Atanasie Stănculescu. |
| 18 februarie | *În Piaţa Victoriei are loc o amplă demonstraţie antiguvernamentală în timpul căreia elemente turbulente pătrund în sediul Guvernului sub privirile pasive ale poliţiei. |
| 19 februarie | *4000 de mineri din Valea Jiului sosesc din nou la Bucureşti pentru a sprijini Guvernul. |
| 21 februarie | *Victor Atanasie Stănculescu, noul ministru al Apărării Naţionale face unele precizări legate de fosta Securitate: prin decretul nr 33 din 30 decembrie 1989 toate unităţile centrale şi teritoriale fuseseră desfiinţate, cadrele de conducere compromise trecute în rezervă sau arestate: Iulian Vlad, Emil Macri, Gianu Bucurescu. Au fost desfiinţate unele unităţi ale departamentului, iar efectivele lor trecute în rezervă: Direcţie V de pază şi ordine (437 cadre), Direcţia IV de contrainformaţii militare (1073 cadre, 611 trecute în reuervă, unele arestate). Au fost trecute în rezervă 1844 cadre ale Securităţii municipiului Bucureşti, Timiş, Braşov, Sibiu, Cluj, au fost debranşate instalaţiile de ascultare, au fost arestaţi şi cercetaţi membri ai conducerii fostului departament al Securităţii Statului, implicaţi în reprimarea manifestanţilor din decembrie 1989. În total la 22 decembrie 1989 efectivele aparatului central şi teritorial de Securitate însuma 8400 cadre. Declaraţia suscită ample dezateri, fiind considerată o operaţiune de laborator, fără legătură cu realitatea. |
| 5 martie | *O numeroasă asistenţă aplaudă coborârea de pe soclu a statuii lui V. I. Lenin din Piaţa Presei Libere (fusese instalată la 22 aprilie 1960). |
| 11 martie | *În cadrul unei ample manifestaţii la Timişoara la care participă Societăţile „Timişoara”, „Europa”, Confederaţia „16 Decembrie” se adoptă o proclamaţie care cerea la punctul 8 „să se interzică, prin legea electorală, foştilor activişti de partid şi ofiţeri de securitate, dreptul de a candida la alegerile parlamentare pentru următoarele trei legislaturi, cât şi la funcţia de preşedinte al României”. |
| 14 martie | *Este votată legea electorală şi se stabileşte ca dată a alegerilor parlamentare şi prezidenţiale 20 mai 1990. |
| 15 martie | *Se înfiinţează Partidul Unităţii Naţionale a Românilor din Transilvania. |
| 15-20 martie | *La Târgu Mureş au loc confruntări violente între maghiari şi români soldate cu morţi şi răniţi. Maghiarii aniversând ziua naţională a Ungariei, arborează steagul maghiar pe instituţii publice, statuile lui Nicolae Bălcescu şi Avram Iancu suferă profanări. În contraofensivă românii incită la violenţă, având loc confruntări brutale pe străzile din Târgu Mureş şi din alte oraşe ardelene. |
| 24 martie | *Este înfiinţată Liga sindicatelor miniere libere „Valea Jiului”. |
| 26 martie | *Este înfiinţat Serviciul Român de Informaţii (SRI), director Virgil Măgureanu, subordonat preşedintelui României, supus controlului parlamentar. SRI are ca scop „a veghea şi contribui la asigurarea securităţii naţionale”. |
| 3 aprilie | *Într-un interviu acordat României Libere, Mihai I de Hohenzollern îşi anunţă intenţia de a vizita ţara natală cu ocazia Paştelui, vizită cu caracter privat, pentru a se reculege la mormintele strămoşilor săi. |
| 4 aprilie | *Întoarcerea în scaunul patriarhal a lui Teoctist Arăpaşu, la iniţiativa Sfântului Sinod al BOR. |
| 6 aprilie | *Ion Raţiu este ales candidat la preşedinţie din partea PNŢ-CD. |
| 7-8 aprilie | *Prima conferinţă naţională a FSN, Ion Iliescu este ales preşedinte şi candidat la preşedinţie. |
| 9 aprilie | *PNŢ-CD, PNL PSDR fac o declaraţie comună în care anunţă că îşi vor acorda reciproc sprijin electoral. Totuşi fiecare partid va prezenta la alegeri candidaţi proprii. |
| 11 aprilie | *Guvernul român se opune vizitei în ţară a fostului monarh Mihai I motivând că ar tulbura viaţa politică. |
| 18-21 aprilie | *Are loc prima Adunare generală a membrilor Uniunii Scriitorilor. Mircea Dinescu este ales preşedinte, Ştefan Augustin Doinaş, preşedinte de onoare, iar Ştefan Bănulescu, vicepreşedinte. |
| 22 aprilie | *O parte a manifestanţilor la un miting organizat de PNŢ-CD ocupă Piaţa Universităţii declarând-o zonă liberă de neocomunism. |
| 24 aprilie | *Dimineaţa, Poliţia încearcă degajarea Pieţei, se fac arestări. TVR trasmite că un grup de huligani a ocupat piaţa, a spart parbrizele maşinilor, a molestat şoferii. |
| 24-25 aprilie | *Manifestaţie de proporţii în Piaţa Universităţii. Pe 25 la orele 20 erau adunate 30.000 de persoane. Printre manifestanţi se numără Lucian Pintilie, Ion Raţiu, Stelian Tănase, Radu Filipescu care se adresează mulţimii din balconul Facultăţii de Geografie. |
| 26 aprilie | *Se publică o Declaraţie a manifestanţilor din Piaţa Universităţii care conţine şi punctul 8 al proclamaţiei de la Timişoara. Unii manifestanţi intră în greva foamei. Mai multe tentative de negocieri între autorităţi şi manifestanţi eşuează. Ion Iliescu îi califică pe protestatari drept golani. |
| 27 aprilie | *FSN organizează un miting de proporţii la Academia Militară. |
| 30 aprilie | *Piaţa Universităţii este în continuare ocupată de protestatari, manifestanţilor li se adresează Ovidiu Iuliu Moldovan, Doina Cornea, Victor Rebengiuc, Florin Zamfirescu, Ioan Alexandru. |
| 3 mai | *De la Paris, Eugen Ionescu se defineşte Academician golan şi îşi afirmă solidaritatea cu manifestanţii. |
| 5 mai | *Iliescu declară pentru Rompres că regretă folosirea apelativului de golan pentru manifestanţi. Malurile Prutului sunt unite simbolic cu un pod de flori. |
| 8 mai | *Eşuează negocierile dintre autorităţi şi manifestanţi pentru că reprezentanţii puterii refuză să permită accesul în sală unui cameraman şi presei. |
| 11 mai | *68 de oameni fac greva foamei în Piaţa Universităţii. |
| 12 mai | *O nouă rundă de negocieri cu protestatarii din Piaţa Universităţii eşuează. |
| 20 mai | *Alegeri parlamentare şi prezidenţiale în România: FSN 66,31% voturi la Adunarea deputaţilor şi 67,02% voturi la Senat. Iliescu câştigă cu 85,07%. |
| 27 mai | *Asociaţia „21 Decembrie”, Grupul Independent pentru Democraţie, Liga Studenţilor decid retragerea din Piaţa Universităţii, considerând că „într-o democraţie veritabilă trebuie să existe şi alte forme de protest decât cele extreme”. Consiliul Naţional pentru Alianţa Poporului, Asociaţia „16-21 Decembrie” hotărăsc continuarea manifestaţiei. |
| 29 mai | *Rompres transmite ştirea rechemării lui Alexandru Paleologu din funcţia de ambasador al României la Paris. Peste 150 de scriitori bucureşteni cer Guvernului un dialog cu greviştii foamei din Piaţa Universităţii, motivând că „viaţa este o valoare pe care politica nu are dreptul să o ignore”. |
| 30 mai | *Primarul capitalei Dan Predescu încearcă să degajeze Piaţa cu scopul salubrizării zonei, însă este împiedicat de manifestanţi. |
| 4 iunie | *CADA face public un comunicat prin care cerea adevărul privind implicarea armatei în revoluţia din decembrie 198, trecerea în rezervă a unor militari şi demiterea lui Mihai Chiţac din funcţia de ministru de Interne. |
| 5 iunie | *Consiliul Superior de Conducere al Ministerului de Interne şi Ministerul Apărării Naţionale anunţă că Mihai Chiţac a fost şi este de partea revoluţionarilor. |
| 11 iunie | *Are loc întâlnirea dintre secretarul general al Guvernului, Sever Georgescu, şi manifestanţii din Piaţa Universităţii în care aceştia cer insistent înfiinţarea unui post TV independent. Li se fac promisiuni vagi. |
| 12 iunie | *La Palatul Victoria are loc o şedinţă care hotărăşte lichidarea manifestaţiei din Piaţa Universităţii. Poliţia, SRI şi Armata primesc ordine în acest sens. Procuratura cere Ministerului de Interne să ia măsuri pentru încetarea abuzurilor contra legalităţii comise în Piaţa Universităţii. |
| 13 iunie | *Dimineaţa trupe ale Poliţiei intervin şi degajează Piaţa Universităţii, sunt efectuate arestări, sunt atacaţi studenţii de la Institutul de Arhitectură. Au loc ostilităţi între manifestanţi şi forţele de ordine. În jurul prânzului muncitorii de la IMGB sunt şi ei implicaţi în operaţiunea Poliţiei, devastând sediul Institutul de Arhitectură din nou, maltratând studenţi şi trecători. După amiază sediul Poliţiei, Minsterului de Interne şi SRI sunt atacate de manifestanţi furioşi. Seara sediul televiziunii este atacat, emisia este întreruptă pentru câteva minute. Totuşi noaptea ordinea este restabilită în oraş. |
| 14 iunie | *În zorii zilei 10.000 de mineri din Valea Jiului, înarmaţi cu bâte şi lanţuri, sosesc în Gara de Nord. Ajunşi la palatul Victoria, Ion Iliescu le cere „să ocupe şi să cureţe Piaţa Universităţii”. Instituţii din centrul oraşului, cât şi sedii ale partidelor politice de opoziţie, ale asociaţiilor antiguvernamentale, facultăţile Universităţii, redacţii ale ziarelor anti-FSN sunt devastate. România Liberă este împiedicată să apară timp de 4 zile. Simpli trecători de pe străzile Bucureştiului sunt bătuţi sălbatic şi sechestraţi. Poliţia secundează minerii în acţiunile lor brutale. |
| 15 iunie | *La ROMEXPO, Iliescu le mulţumeşte minerilor pentru acţiunea lor, pentru „solidaritatea de clasă cu care au răspuns chemării autorităţilor”. *CADA este desfiinţat pentru că ar fi făcut jocul forţelor politice care urmăreau destabilizarea ţării. *Inginerului Ion Mănucu de la regionala CFR Craiova i se desface contractul de muncă pentru că pe 13 iunie, ora 20,25 a întrerupt curentul electric între Lainici şi Valea Sadului după ce a constatat introducerea ilegală în circulaţie a trenurilor cu mineri. Motivul oficial al concedierii a fost întârzierea trenurilor de personal şi de marfă. *Comunicat al Departamentului de Stat SUA care califică acţiunile din ultimele zile autorizate de preşedintele Iliescu şi guvernul său, drept „o lovitură în inima democraţiei”. |
| 17-18 iunie | *Piaţa Universităţii este ocupată din nou de protestatari, manifestaţia durând până noaptea târziu. |
| 20 iunie | *La Ateneul Român, Ion Iliescu rosteşte în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului, jurământul de credinţă ca preşedinte. Petre Roman este desemnat prim-ministru. În mod semnificativ, ambasadorul SUA Allan Green Jr lipseşte de la ceremonie. |
| 2 iulie | *Sindicatul liber al lucrătorilor din RTVR protestează împotriva modului în care TVR a selectat, prelucrat şi difuzat informaţiile despre evenimentele din 13-15 iunie. |
| 3 iulie | *Adunarea generală a Academiei Române decide repararea nedreptăţilor pe care le-a săvârşit între 1948-1989, un număr de 29 de personalităţi devin membri sau membri de onoare. Printre acestea regele Mihai I de Hohenzollern. |
| 13 iulie | *Liga Studenţilor din Institutul Politehnic Bucureşti, Asociaţia Studenţilor Arhitecţi şi Grupul Independent pentru Democraţie protestează printr-un marş de solidaritate cu Marian Munteanu încă reţinut de pe 14 iunie. |
| 27 iulie | *Parlamentul decide ca ziua naţională a României să fie 1 decembrie. |
| 2 august | *Marian Munteanu este eliberat din arest. |
| 8 august | *Se adoptă legea privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, considerat priumul act normativ al reformei. |
| 22 - 27 august | *Piaţa Universităţii este din nou ocupată de protestatari anti-guvern. |
| 27 august | *Primăria Capitalei emite o decizie care interzice organizarea de mitinguri, adunări publice, demonstraţii în zonele: Piaţa Victoriei, Piaţa Romană, Piaţa Universităţii, Piaţa Rosetti, Piaţa Kogălniceanu, Piaţa Iancului. Adunările publice erau permise în parcurile Libertăţii, Operei, Titan, Tineretului. |
| 17 septembrie | *Începe procesul celor 23 foşti membri CPEx al CC al PCR. |
| 21 septembrie | *În cadrul procesului lui Nicu Ceauşescu acuzat de instigare la omor, acesta este condamnat la 20 de ani închisoare. |
| 24 septembrie | *Începe procesul persoanelor reţinute cu ocazia evenimentelor din 13-15 iunie. |
| 27 septembrie | *Eugen Barbu este exclus din Uniunea Scriitorilor. Acuzaţii sunt legate de plagiatul dovedit de Uniunea Scriitorilor şi de transformarea revistei Săptămâna într-un organ al Securităţii în anii 80. |
| 25-26 octombrie | *La Cluj are loc prima Convenţie Naţională a Forumurilor Democratice Antitotalitare, lucrările sunt deschise de Doina Cornea. |
| 6 noiembrie | *Se constituie Alianţa Civică organizaţie a societăţii civile care dorea economia de piaţă, reforma financiară şi promova valori europene. La congresul din iulie 1991 se va constitui Partidul Alianţa Civică (PAC). |
| 15 noiembrie | *Cu ocazia aniversării a trei ani de la revolta muncitorilor din Braşov, are loc cel mai amplu miting de după decembrie 1989 (200.000 persoane), organizat de Alianţa Civică. Se adoptă proclamaţia prin care ziua de 15 noiembrie este declarată ziua naţională de luptă împotriva comunismului. Deşi se constituie o delegaţie de dialog cu guvernul condusă de Ticu Dumitrescu, aceasta se retrage după ce este lăsată să aştepte 45 de minute. |
| 16 noiembrie | *Este înfiinţat Partidul Socialist al Muncii condus de Ilie Verdeţ. |
| 15 decembrie | *PNŢ-CD, PNL, UDMR, PSDR, Partidul ecologist Român constituie Convenţia Naţională pentru Instaurarea Democraţiei. |
| 25 decembrie | *Regele Mihai I este întors din drumul către Curtea de Argeş motivând că nu avea viză de intrare în România. |
